Luceafărul

                        A fost odată ca-n poveşti,

                        A fost ca niciodată.

                        Din rude mari împărăteşti,

                        O prea frumoasă fată.

Continuă lectura „Luceafărul”

De ce nu-mi vii

                        Vezi, rândunelele se duc,

                        Se scutur frunzele de nuc,

                        S-aşează bruma peste vii –

                        De ce nu-mi vii, de ce nu-mi vii?

Continuă lectura „De ce nu-mi vii”

Împărat şi proletar

                        Pe bănci de lemn, în scunda tavernă mohorâtă,

                        Unde pătrunde ziua printre fereşti murdare,

                        Pe lângă mese lunge, stătea posomorâtă,

                        Cu feţe-ntunecoase, o ceată pribegită,

Continuă lectura „Împărat şi proletar”

O călărire în zori

                        A nopţii gigantică umbră uşoară,

                        Purtată de vânt,

                        Se-ncovoie tainic, se leagănă, zboară

                        Din aripi bătând.

Continuă lectura „O călărire în zori”

Filosofia copilei

                        Glasul plăcerii dulce iubit

                        Cheamă gândirea pe a mea frunte,

                        Ce zboară tainic ca şi o luntre

                        În oceanu-i nemărginit.

Continuă lectura „Filosofia copilei”

De ce să mori tu?

                        Tu nu eşti frumoasă, Marta, însă capul tău cel blond

                        Când se lasă cu dulceaţă peste pieptu-ţi ce suspină,

                        Tu îmi pari a fi un înger ce se plânge pe-o ruină.

                        Ori o lună gânditoare pe un nour vagabond.

Continuă lectura „De ce să mori tu?”

Înger de pază

                        Când sufletu-mi noaptea veghea în estaze,

                        Vedeam ca în vis pe-al meu înger de pază,

                        Încins cu o haină de umbre şi raze,

                        C-asupră-mi c-un zâmbet aripile-a-ntins;

Continuă lectura „Înger de pază”