Somnoroase păsărele
Pe la cuiburi se adună,
Se ascund în rămurele –
Noapte bună!
Doar izvoarele suspină,
Pe când codrul negru tace;
Dorm şi florile-n grădină –
Dormi în pace!
De-or trece anii…
De-or trece anii cum trecură,
Ea tot mai mult îmi va plăcea,
Pentru că-n toat-a ei făptură
E-un „nu ştiu cum” ş-un „nu ştiu ce”.
Scrisoarea V
Biblia ne povesteşte de Samson, cum că muierea,
Când dormea, tăindu-i părul, i-a luat toată puterea
De l-au prins apoi duşmanii, l-au legat şi i-au scos ochii,
Ca dovadă de ce suflet stă în piepţii unei rochii,
Junii corupţi
La voi cobor acuma, voi suflete-amăgite,
Şi ca să vă ard fierea, o, spirite-ameţite,
Blestemul îl invoc;
Blestemul mizantropic, cu vânăta lui gheară,
Frumoasă-i…
În lacul cel verde şi lin
Răsfrânge-se cerul senin,
Cu norii cei albi de argint,
Cu soarele nori sfâşiind.
Când priveşti oglinda mării
Când priveşti oglinda mării,
Vezi în ea
Ţărmuri verzi şi cerul serii,
Nor şi stea.
Îngere palid…
Îngere palid, îţi e mister
Cum că a lumii valuri şi şoapte
Este durere şi neagră noapte
Pe lângă cer?
Copii eram noi amândoi…
Copii eram noi amândoi,
Frate-meu şi cu mine.
Din coji de nucă car cu boi
Făceam şi înhămam la el
Dacă treci râul Selenei…
Dacă treci râul Selenei se face pare că seara
Deşi-ntr-a soarelui lume eternă noapte nu ţine.
E-o sară frumoasă – adormită deşi este ziuă.
Aerul e vioriu, miroasele florilor mândre;
Într-o lume de neguri…
Într-o lume de neguri
Trăieşte luminoasa umbră.
Mai întâi scăldată
În ceţi eterne şi sure,