Dulce cu corp de omăt înecat în păru-i de aur,
Venera zace murind – cine o va moşteni?
Ah, în două părţi deopotrivă-mpărţi bogăţia-i –
Ţie: frumseţe ş-amor; mie: durere şi dor.
În fereastra despre mare
În fereastra despre mare
Stă copila cea de crai –
Fundul mării, fundul mării
Fură chipul ei bălai.
Pierdută pentru mine, zâmbind prin lume treci!
Pierdută pentru mine, zâmbind prin lume treci!
Şi eu să-mi ştiu osânda… să te iubesc în veci,
În veci dup-a ta umbră eu braţele să-ntind,
De-a genelor mişcare nădejdea să mi-o prind,
Continuă lectura „Pierdută pentru mine, zâmbind prin lume treci!”
Cântec vechi
Vino, scumpă, de priveşte
Dorul tău cum mă munceşte.
Nici defel cum nu mă lasă
Nici să intru seara-n casă,
Albumul
Albumul? Bal mascat cu lume multă,
În care toţi pe sus îşi poartă nasul,
Disimulându-şi mutra, gândul, glasul…
Cu toţi vorbesc şi nimeni nu ascultă.
Ce s-alegea de doi nebuni, iubito…
Ce s-alegea de doi nebuni, iubito,
De ne-ntâlneam demult şi nu pierdeam
O tinereţe, care-am risipit-o?
Foaia veştedă
Vântu-o foaie vestejită
Mi-au adus mişcând fereastra –
Este moartea ce-mi trimite
Fără plic scrisoarea-aceasta.
Şi era ploaie cu senin…
Şi era ploaie cu senin
Senin cu ploaie,
Salcâmii ramurile-nclin
Şi le îndoaie.
Din Halima
Harun-al-Raşid prin Bagdad adese
Tiptil pe uliţe cu vizirul iese,
Pe când prin frunza verde de platane
Seninul nopţii luminos se ţese.
În zădar în colbul şcolii…
În zădar în colbul şcolii,
Prin autori mâncaţi de molii,
Cauţi urma frumuseţii
Şi îndemnurile vieţii,