Departe sunt de tine şi singur lângă foc,
Petrec în minte viaţa-mi lipsită de noroc,
Optzeci de ani îmi pare în lume c-am trăit,
Că sunt bătrân ca iarna, că tu vei fi murit.
Epigrame
Codrule, Măria-ta
Codrule, Măria-Ta,
Lasă-mă sub poala ta,
Că nimica n-oi strica
Fără num-o rămurea,
Speranţa
Cum mângâie dulce, alină uşor
Speranţa pe toţi muritorii!
Triste?e, durere şi lacrimi, amor
Azilul îşi află în sânu-i de dor
Amorul unei marmure
Oştirile-i alungă în spaimă îngheţată,
Cu sufletu-n ruină, un rege-asirian,
Cum stâncilor aruncă durerea-i înspumată
Gemândul uragan.
Lebăda
Când printre valuri ce saltă
Pe baltă
în ritm uşor,
Lebăda albă cu-aripile-n vânturi
Replici
POETUL
Tu eşti o undă, eu sunt o zare,
Eu sunt un ţărmur, tu eşti o mare,
Eco
Cu-ncetu-nserează şi stele izvorăsc
Pe-a cerului arcuri măreţe.
În umede lanuri de-albastru ceresc,
Merg norii cu hainele creţe
Mitologicale
Da! din porţile mândre de munte, din stânci arcuite,
Iese-uraganul bătrân, mânând pe lungi umeri de nouri
Caii fulgerători şi carul ce-n fuga lui tună.
Barba lui flutură-n vânturi ca negura cea argintie,
Menire
De-mi vorbiţi mă fac că n-aud,
Nu zic ba şi nu mă laud,
Dănţuiţi precum vă vine,
Nici vă şuier, nici v-aplaud