Proclamarea independenţei

                        Mare pentru noi e ziua, când tu, Mircea, la Rovine

                        Ai strivit păgânătatea ce s-a prins de piept cu tine,

                        Peste Dunăre azvârlind-o, iar pe morţii ei în iad!

                        Mari au fost şi-acele zile, când tu, vecinice Ştefane,

Continuă lectura „Proclamarea independenţei”

Biserica ruinată

                        Biserica stă tristă pe golul mal al mării

                        O noapte-a fost, cumplită, iar valul revărsat

                        Cu vuiet îngropat-a sub el întregul sat.

                        Şi bârne şi cadavre şi semne-ale pierzării

Continuă lectura „Biserica ruinată”

Osman-paşa

                        Acum te cutremuri! Cunoşti

                        Că drumul ţi-e în marginea gropii.

                        Degeaba te-azvârli şi te-apropii

                        Cu vuiet şi tropot de oşti.

Continuă lectura „Osman-paşa”

Petrea

                        Urlă Petre prins de trude

                        Şi răpus de munci.

                        Tată-său din coast-aude,

                        Stă mirat şi pari înşiră;

Continuă lectura „Petrea”

O-ntâlnire

                        Când m-a văzut, dintre femei

                        S-a dezlipit deodată;

                        Când i-am vorbit, privirea ei

                        Zâmbea înviorată.

Continuă lectura „O-ntâlnire”

Ziua-nvierii

                        E soare-n cer şi cântec de clopote e-n sat

                        Biserica e plină de cei cari au plecat

                        Din zori şi de cu noapte, din dealuri şi cătune

                        Sunt Paştele! Văzduhul e parc-o rugăciune,

Continuă lectura „Ziua-nvierii”

Cornul

                        Cum geme-ntreg Tirolul de vuiet de bătăi!

                        O singură colibă stă pacinică în văi.

 

                        Şi-ntr-însa plânge-o mamă. Ce bine şi-a pierdut?

Continuă lectura „Cornul”

Inima mamei

                        Era băiat frumos la chip şi blând,

                        El a venit acasă azi oftând;

                        Şi mamă-sa, văzându-l supărat,

                        L-a strâns la piept, pe ochi l-a sărutat

Continuă lectura „Inima mamei”

Sonete de lux

                        Puţin ne pasă cine-i, al cui, şi cum îl cheamă.

                        El a trecut liceul cu cea mai slabă notă,

                        Apoi s-a făcut actor. Dar faţa-i idioată

                        N-a încântat pe nimeni, cel mult pe câte-o damă.

Continuă lectura „Sonete de lux”

Romanţă

                        Negura nopţii doarme pe mal,

                        Ca răzbunarea unor blestemuri,

                        Reci sunt de crivăţ negrele vremuri,

                        Te voi cuprinde ca să nu tremuri,

Continuă lectura „Romanţă”