Ardă-te-ar focul, pământ,
Şi te-ar bate Domnul sfânt!
Căci îmi eşti duşman cumplit!
Ce-am semănat n-a ieşit.
Călăreţul
Din Siret şi până-n Prut
Murgul apă n-a băut,
Iarbă verde n-a păscut,
De-a păscut în câmp vreodată,
Spune, mândro
Spune, mândro, mergi, nu mergi?
Din două una să-ţi alegi
Spune, mândro, vrei, nu vrei?
Că colea mă roagă trei.
Doina oltenească III
Lumea-ntreagă ocolii,
Ce căutai nu găsii,
Căutai şir de mărgele
Să-l aduc mândruţei mele,
Hâtrul bătrân
Floricică, floricea!
Când eram pe vremea mea,
Câte trei mândre aveam,
Cu tustrele mă iubeam,
Frunză verde de alună
Frunză verde de alună;
Decât c-un tată ş-o mumă,
Mai bine cu-o mândră bună.
Ea de vede că ţi-e rău,
Femeia temută
„Frunză verde de agude,
Strig la puica, nu m-aude;
Şi de-aude ea s-ascunde,
Ea s-ascunde, nu-mi răspunde”.
Aolică, dodo, fa
„Aolică, dodo, fa!
Au tu mi-ai făcut ceva?
De nu te mai pot uita?”
„Ba, nu ţi-am făcut nimic.
Rodica
Purtând cofiţă cu apă rece
Pe ai săi umeri albi, rotunzori,
Juna Rodică voioasă trece
Pe lângă junii sămănători.
Paşa Hassan
Pe vodă-l zăreşte călare trecând
Prin şiruri, cu fulgeru-n mână.
În lături s-azvârle mulţimea păgână.
Căci vodă o împarte, cărare făcând,