Un imn preasfintei gramatice

                        Te salut pe tine, – articol cauzal şi omogen,

                        Indirect contras în fraza cu subiectul epicen!

                        Voi, interjecţiuni concrete şi-optative principale,

                        Rădăcini prin apoziţii singular adjectivale,

                        Voi, cantitative – abstracte subiective-n viitor,

                        Unipersonale-n modul cu plural hotărâtor,

                        Vă salut! Şi tot asemeni te salut, o, prezumtive,

                        Număr genitiv în cazul numelor intranzitive.

                        Tu, obiect concret şi simplu, tu, circumstanţial de loc,

                        Locativ pasiv, conjuncţii, complimente reciproc!

                        Unde să găsesc puterea de-a trăi, de nu la tine,

                        Gen subordonat prin verbul reflexivelor suspine?

                        Cardinale – acuzative, virgulă şi period,

                        Două puncte – adversative strict coordonate-n mod

                        Şi superlativ prezinte derivat din vocative,

                        Prin vocala secundară cu terminaţiuni pasive,

                        Declinări adverbiale negative-n absolut

                        Cu perfecte – adversative sufixate-n atribut,

                        Relativ invers compuse prin adverbe ca moţiune,

                        Pozitiv improprii-n număr, ori neutre, ori comune,

                        Mod superlativ generic omonim adversativ,

                        Plenison ca negaţiune, iar în fond apelativ

                        Cu prefix şi cu gerunzii posesivo – cardinale,

                        Morfologice prin sunet şi prin stări adverbiale.

                        Daţi cu fuga sinonime prin funcţiune şi raport,

                        Că mai-mult-decât-perfectul lui Cipar acum e mort!

                        Dar în locu-i înviară prezumtive şi oblice

                        Şi-un dubitativ pro – contra ortografico – propice.

                        Propoziţii şi-apoziţii ce ne-arată rupt anume

                        Locul timpului şi cauza modului unui pronume

                        Prefixat dintr-un adverb feminin cu derivate

                        Prin triftongii declinării verbelor neregulate.

                        Ce-aţi făcut, o, voi ai ţării prea războinici voievozi,

                        Pentru înaintarea noastră? V-aţi luptat nişte nerozi

                        Cu tătari, cu turci, cu unguri? Luptă-i asta? Alte lupte

                        Purtăm noi, mai glorioase, cu învingeri neîntrerupte,

                        Cu negaţii şi-afirmaţii şi-optativul indirect,

                        Al interogării proprii şi-al pasivului perfect.

                        Iată, se deschide cerul şi dintr-însul cad nespuse

                        Şi contrarii şi contrase şi opuse şi compuse

                        Cu diftongi şi relative, şi-ablative, şi vibrante,

                        Şi jumări şi fleici şi-ntreaga tabără de consonante:

                        Labiale şi dentale şi nazale şi minuni,

                        Ps! br! hr! he! ho! ha, huide, şi alte asemeni conjuncţiuni,

                        Către, spre, prin, la, în, peste, de la, din şi-ntr-un ulcior

                        Joac-o sârbă vocativul unison într-un picior

                        Cu funcţiuni şi cu rapoarte şi-alergând în fund li-e ţelul

                        Spre azbuchevedeglagoldobreiestjivetezelu

                        Şi-o harababură sfântă văd, mă tulbur, cad, mă-nchin:

                        Să trăiască-n veci sintaxa! Aleluia şi amin!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *