Umbră

                        Dacă tu vei căuta

                        Să se nalţe pacinic fumul

                        Jertfei tale, nu uita

                        Că, de ai spre soare drumul,

                        Umbra este-n urma ta.

 

                        Rob tăcut, pe care-l cheamă

                        Domnul său c-un gest tăcut,

                        Ia aminte plin de teamă

                        Orice gest i-ar fi făcut

                        Şi de toate ţine seamă.

 

                        Umbra-i robul, când urmezi

                        Drumul tău spre soare ţintă:

                        Nu te supăra n-o vezi;

                        Chipul ţi-e în lumină sfântă,

                        Şi-n lumină înaintezi.

 

                        Dar când vii de dimpotrivă

                        Soarelui, ea-i sfetnic rău:

                        Stăruind nemilostiva,

                        Să-nnopteze chipul tău,

                        Ce supărăcioasă fi-va!

 

                        Umbră, soare-al jertfei fum!

                        De prisos mi-e tâlcul, dacă

                        N-ai putut să-l prinzi. Şi-acum

                        Poţi s-alegi! Eşti cel ce pleacă,

                        Eu sunt cel de mult pe drum.

Lasă un comentariu