Sonete de lux

                        Puţin ne pasă cine-i, al cui, şi cum îl cheamă.

                        El a trecut liceul cu cea mai slabă notă,

                        Apoi s-a făcut actor. Dar faţa-i idioată

                        N-a încântat pe nimeni, cel mult pe câte-o damă.

 

                        A-ntrat apoi în oaste şi-a stat, cum bag de seamă,

                        În lazaret trei toamne, pus bine de-o cocotă.

                        Ieşind, a scris novele, dar n-a scris bun o iotă;

                        Apoi s-a făcut pictor şi-artist de panoramă.

 

                        Cu timpul un istoric i-a dat să scrie copii,

                        Dar nu ştia sintaxa, scria ca-n timpul mitic

                        S-a hotărât în urmă să-şi dea ortul popii.

 

                        S-a spânzurat! Dar bietul rămase paralitic,

                        Că l-au tăiat din ştreanguri, şi-atunci ştergându-şi stropii

                        P-obraz, şi-a dat de petic, fondând un ziar critic.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *