Presimţire

                        A Italiei libertate

                        Va insufla o nouă viaţă

                        Legioanelor uitate

                        De la Dunărea măreaţă.

 

                        Şi-n curând ginta latină

                        Răsări-va ca un soare,

                        Acoperind cu-a sa lumină

                        Celelalte mari popoare.

 

                        – Spune-mi, inimă ferice,

                        Pentru ce tresari cu fală?

                        Pentru ce răsuni aice

                        De-o cântare triumfală?

 

                        Trista lume-acum îţi pare

                        Luminoasă şi-nflorită;

                        Presimţi tu vreo soartă mare

                        Pentru ţara mea iubită?

 

                        – Dar! o scumpă prevestire

                        Vine-n taină de-mi şopteşte

                        Că-a românilor mărire

                        Azi în lume se urzeşte;

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *