Pilotul

                        Pe o noapte-ntunecoasă,

                        Pe o mare furtunoasă,

                        Trece-un vas necunoscut.

                        Care geniu îl conduce

                        Printr-a mărilor năluce

                        Către malul nevăzut?

 

                        Valul vine cu urgie

                        Din întinderea pustie

                        Ca un duşman tăinuit.

                        El s-aruncă să înece

                        Vasul gingaş care trece

                        C-un lung gemet obosit!

 

                        Nu e stea, nu e nici lună!

                        Vântul suflă, cerul tună,

                        Apa saltă clocotind,

                        Şi în neagra depărtare

                        De lumină nici o zare

                        Nu se vede strălucind!

 

                        Călătorii, visând moarte,

                        Sub asprimea relei soarte

                        Au plecat frunţile lor.

                        Înlăuntru toţi grămadă

                        Ei s-aşteaptă a fi pradă

                        Unui val omorâtor,

 

                        Căci sub crâncena rafală

                        Munţi de spumă dau năvală

                        Peste podul răsturnat,

                        Şi-n a mării crunte larguri

                        Arunc pânze şi catarguri,

                        Tot ce vântul a dărâmat!

 

                        Un om singur se zăreşte

                        Şi la moarte nu gândeşte

                        În acel minut cumplit.

                        Lupta vasului e mare,

                        Iar pilotu-n nepăsare

                        Stă la cârmă neclintit,

 

                        Şi-n furtuna-ngrozitoare

                        Mâna lui mântuitoare

                        Poartă cârma până-n zori,

                        Când limanul vesel pare

                        Îmbătând de fermecare

                        Pe sărmanii călători.

 

                        Iată vasul în ferire!

                        Călătorii cu grăbire

                        Sar pe malul înverzit.

                        Viaţa lor este scăpată;

                        Ei se duc! dar cine cată

                        La pilotul ostenit?

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *