Pe gânduri ziua…

                        Pe gânduri ziua, noaptea în veghere,

                        Astfel viaţa-mi tot în chinuri trece –

                        Va vrea natura oare să se plece

                        La ruga mea – să-mi dea ce i-oi cere?

 

                        Nimic nu-i cer decât mormântul rece,

                        Repaos lung la lunga mea durere –

                        Decât să port iubirea-mi în tăcere,

                        Mai bine ochiu-mi moartea să mi-l sece.

 

                        Căci lumea e locaşul pătimirii:

                        Un chin e valu-i, iară gândul spuma,

                        Dureri ascunse farmecele firii.

 

                        O dată te-am văzut – o clipă numai –

                        Şi am simţit amarul omenirii…

                        Ce-am folosit că-l ştiu şi eu acuma?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *