Cântec IV

                        A venit un lup din crâng

                        Şi-alerga prin sat să fure

                        Şi să ducă în pădure

                        Pe copiii care plâng.

                        Şi-a venit la noi la poartă

                        Şi-am ieşit eu c-o nuia:

                        „Lup flămând cu trei cojoace,

                        Hai la maica să te joace” –

                        Eu chemam pe lup încoace,

                        El fugea-ncotro vedea.

 

                        Ieri pe drum un om sărac

                        Întreba pe la vecine:

                        – „Poartă-se copiii bine?

                        Dacă nu, să-i vâr în sac!”

                        Şi-a venit la noi la poartă

                        Şi-am ieşit eu şi i-am spus:

                        – „Puiul meu e bun şi tace

                        Nu ţi-l dau, şi du-te-n pace!

                        Eşti sărac dar n-am ce-ţi face!

                        Du-te, du-te!” şi s-a dus.

 

                        Şi-a venit un negustor

                        Plin de bani, cu vâlvă mare,

                        Cumpăra copii pe care

                        Nu-i iubeşte mama lor.

                        Şi-a venit la noi la poartă

                        Şi-am ieşit şi l-am certat:

                        – „N-ai nici tu, nici împăratul

                        Bani să-mi cumpere băiatul!

                        Pleacă-n sat, că-i mare satul,

                        Pleacă, pleacă!” şi-a plecat.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *