Alei mică, alei dragă

                        Alei mică, alei dragă,

                        Cine vrea să ne-nţeleagă

                        Vază frunza cea pribeagă,

                        Ce-i ca viaţa noastră-ntreagă.

 

                        Alei dragă Veronică,

                        Despărţirea toate strică,

                        De ne-alegem cu nimica –

                        Viaţa trece, frunza pică.

 

                        *

 

                        Alei dragă, alei mică,

                        Viaţa trece, frunza pică,

                        Şi din ura ce ne strică

                        Nu ne-alegem cu nimica.

 

                        Măcar cine ce grăieşte,

                        Altul alta îndrăgeşte.

                        Inima-mi pe cât trăieşte

                        Tot la tine se gândeşte.

 

                        Alei mică, alei dragă,

                        Ia vezi frunza cea pribeagă –

                        Aşa trece viaţa-ntreagă

                        Şi nimic n-o să s-aleagă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *